Rezumat

Tudor Jarda, compozitor emblematic al celei de-a doua jumătăți a secolului XX, preocupatîndeosebi de muzica vocală, este autorul unui număr semnificativ de lieduri (aproape 50),majoritatea acestora fiind concepute pe versuri de Lucian Blaga. Caracteristicile liriciiblagiene (bazate pe versul liber) justifică alegerea acesteia ca element asociat limbajuluimuzical modern. Echilibrul dintre text și muzică (mai ales în ceea ce privește raportul ideepoetică – structură muzicală), dintre linia vocală și acompaniament, dar și aspecteleintonaționale, ritmice, dinamice și timbrale specifice, fac ca cele mai importante coordonateale acestor lucrări să fie dramaturgia, expresia și culoarea. În cadrul cercetării suntidentificate elementele de limbaj care conturează acești trei vectori ai sensului muzical. Încontext paradigmatic, studiul se oprește asupra câtorva dintre cele mai abordate lieduri alelui Jarda, precum Colindă, Izvorul nopții, Lacrimile, Din părul tău, Eu nu strivesc sau Frumoasemâini. Trăsăturile limbajului muzical dovedesc accesibilitatea lucrărilor amintite, dartotodată și bogăția simbolisticii imaginate, atât prin construcția liniei vocale (ce implicărelații intervalice caracteristice), cât și prin adecvarea acompaniamentului pianistic la sensulpoetic și la ethosul intonațional modal al planului vocal.

Cuvinte cheie: Tudor Jarda, lieduri, Lucian Blaga, dramaturgie, expresie, culoare

Descarcă articol