Rezumat
Prin celebra sa afirmație – „Alles muss gehörig singen” [„Totul trebuie cântat corect”] din Der volkommene Capellmeister (1739), Johann Mattheson a rezumat regulile oricărei compoziții muzicale, fie ea instrumentală sau vocală. Ideea care decurge de aici, că un element „vocal” este (sau ar trebui să fie) omniprezent în toată muzica instrumentală face dificilă distingerea toposurilor muzicale sau a personajelor de proveniență tipic vocală într-o piesă instrumentală. Această problemă a fost dezbatută și de semioticienii moderni. Raymond Monelle scria: „Muzica este deja cântec înainte ca orice text să fie adăugat”, la care Sarah Day-O’Connell adaugă: „Stilul de a cânta [muzica instrumentală] denotă atât de multe lucruri încât riscă să nu însemne nimic”. Dacă – în urma acestor afirmații – „toată muzica este un cântec”, este încă relevantă noțiunea de „cântec fără cuvinte” în muzica instrumentală, cu excepția cazului în care o astfel de idee a fost indicată clar în titlu, ca în lucrările lui Felix Mendelssohn (Lieder ohne Worte), Piotr Ceaikovski (Chants sans paroles), Gabriel Fauré (Romances sans paroles), ca să enumăr doar câteva exemple? Pentru a privi mai îndeaproape ceea ce ar putea fi definit ca un „cântec fără cuvinte” instrumental, ne vom opri asupra unor piese muzicale care au devenit fără cuvinte prin simplul fapt de a le fi fost îndepărtat stratul verbal, devenind astfel transcrieri instrumentale sau, în cazul celor instrumentale, dacă s-au făcut încercări mai mult sau mai puţin reuşite de a adăuga text poetic. În ambele cazuri se pot distinge următoarele trăsături: ambitusul melodiei este asemănător cu cel al vocii umane, o textură care implică prezența unei linii vocale (asemănătoare unei transcrieri vocale), o structură metrică care o imită pe cea a unui poem pus pe muzică.

Cuvinte-cheie: teoria toposului muzical, aranjament muzical, muzică de pian din secolul al XIX-lea, lied, Ludwig van Beethoven.

Despre autor
Małgorzata Grajter este teoreticiană şi pianistă, absolventă a nivelurilor de masterat şi doctorat ale Universității de Muzică „Grażyna și Kiejstut Bacewicz” din Łódź, Polonia. Activează în calitate de profesor asistent în cadrul Departamentului de Teoria Muzicii al acestei instituţii și ca cercetătoare invitată la Universitatea din Łódź, Facultatea de Filologie. A participat la congrese și conferințe internaționale, precum Congresul Internațional de Semnificația Muzicală (Cracovia, Cluj, Barcelona), Simpozionul Internațional „Beethoven” (Varșovia), Conferința Internațională „Beethoven” (Manchester), Academia Patrimoniului Cultural (Ermoupolis, Syros), Beethoven-Perspektiven (Bonn), Transfers and Traversals (Bloemfontein), Multimodal Translation (Cardiff) și Congresul Mondial de Semiotică (Salonic, Varșovia).
Este autoarea lucrărilor Applying Translation Theory to Musicological Research (Springer, 2024) și Das Wort- Ton-Verhältnis im Werk von Ludwig van Beethoven (Peter Lang, 2019), precum și a numeroase articole în poloneză, engleză, germană și portugheză. Principalele sale interese de cercetare includ relațiile dintre limbă și muzică, teoria traducerii, studii de muzică uşoară, intermedial studies și semnificația muzicală.

DOI: 10.47809/LM.2024.39.01.01

Descarcă articol