Rezumat
Studiul urmărește proveniența celebrului lied de Franz Schubert, Ave Maria! Jungfrau mild, pornind de la sursa de inspirație a poemului lui Sir Walter Scott, continuând cu compoziția propriu-zisă de Schubert, pe traducerea în limba germană realizată de Adam Storck, cu adaptarea post-mortem a textului german în cel consacrat în limba latină, realizată de fratele compozitorului, Ferdinand Schubert, pentru uzul bisericesc. Analiza muzicală a piesei pornește de la contextul istoric și surprinde în muzica lui Schubert sursele poetice menționate. Sunt urmărite aspecte ce țin de estetica tonalităților, după teoretizările lui Christian Friedrich Daniel Schubart, iar analiza formală prezintă echilibrul formei muzicale, ce se orientează în funcție de structura clasică a versurilor. Apoi, este prezentată influența acestor texte literare în epocă. În cuprinsul studiului, versiunea germană a liedului lui Schubert este tradusă în limba română, în versuri, de către autoare, propunând nu doar păstrarea sensului, ci și armonizarea cuvintelor cu structura muzicală. Studiul mai expune receptarea liedului în contemporaneitate, urmărind mari cântăreți sau interpreți care i-au consacrat popularitatea, dar și versiuni folosite în filmele animate, prelucrări în manieră punkademics, cover-uri sau abordări de tip crossover, atingând și spațiul muzical românesc (prin interpretări ale cântărețelor sau prin creații de compozitori români). Concluzia autoarei este aceea că întregul proces al devenirii istorice a piesei este configurat pe faze corespunzătoare esteticii readymade.

Cuvinte-cheie: receptarea lui Franz Schubert, Ellens Gesang III (Ave Maria), punkademics, readymade.

Despre autor
Dr. habil. Elena Maria Șorban este cercetător științific gradul I la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” și cadru didactic asociat la Universitatea „Babeș-Bolyai”. A beneficiat de burse Kodály, DAAD, UNMB, Erasmus, Paul Sacher. A susținut comunicări și workshopuri în universități și instituții de cercetare din Budapesta, Ljubljana, Zagreb, Dublin, Viena, Lisabona, Sankt Petersburg și altele.Teza ei de doctorat tratează manuscrisele muzicale medievale transilvane, iar teza de abilitare dezbate tema muzicologie academică – muzicologie publică. A publicat în variate genuri, de la cronică de concert la studiul științific, precum și 11 cărți de istoria muzicii, eseuri, traduceri.
Face parte din echipele organizatorice ale Festivalului European de Muzică Veche Miercurea Ciuc și musica suprimata Berlin. Este membră, printre altele, a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, a Societății Române Mozart, a Fundației „Sigismund Toduță”, a organizațiilor de specialitate Arbeitsgemeinschaft für Mittel- und Osteuropäische Musikgeschichte Leipzig și CESEM la Universidade Nova, Lisabona.


DOI: 10.47809/LM.2024.39.01.04

Descarcă articol